noroiul mi-e până la genunchi la fel
braţele tale până la genunchi le
simt
cum se topesc şi se preling
în sus. îmi intră în gură în nări
în plămâni. încerc să respir
& nu pot cuprinde nicio gură de
aer.
mă trezesc. răsuflu uşurat de parcă
aş fi dezarmat
o bombă. transpiraţia de pe frunte mi
se prelinge
până la genunchi. mă dau jos din pat
pereţii mei urlă
la fiecare pas o bucată din tavan cade
DECEDECEDECEDECE
îmi astup urechile îmi inchid ochii &
ies pe uşă. nu bag de seamă petele
de noroi
lăsate în urmă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu