să nu săruți vreodată un cub de gheață

e un french-kiss prost fără salivă

ți se lipește limba și

nu mai poți vorbi /

singurele sunete pe care le mai poți scoate

de copil retardat cu-n cromozom în plus

vor fi cele ce aduc plăcere

frigului

//antarctida a fost

un cub de gheață cu forme//

states of matter

în seara asta beau doar aşa
îmi pierd mâinile & pot cuprinde
tot ceea ce caut

paharul dispare
se ridică sub forma unei
grămezi de cioburi. strig
               nu mai am mâini
               nu mai am mâini. apoi
îmi înalţ capul & încerc să cuprind
tot ceea ce caut

am transpirat. îmi şterg fruntea &
mirosul lor e aici. sângele meu e aici
pe frunte

//până şi sângele îmi spune
că nu pot curprinde
tot ceea ce caut//

marta

marta e la şcoală ţine în mâini cuvinte se joacă cu ele &
le scapă. cuvintele se împrăştie peste tot
ca un pumn de mărgele marta
e disperată.

marta încearcă să le culeagă
marta nu ştie ce să facă
marta plânge.

ziua următoare marta
a venit la şcoală fără mâini.

câteva moduri de a privi nişte firimituri

după Wallace Stevens

I

la un praznic

toți mănâncă

nicio firimitură nu cade pentru mort

II

cei din urmă au lăsat masa

plină de firimituri

le mâncăm cu poftă

așteptăm venirea următoarei mese

III

mereu vom fi

firimiturile

dintr-un coș uriaș de pâine

IV

o fată se plimbă prin oraș

cu firimituri în colțul gurii

V

tavanul cade

pe iarbă se așază

firimituri de var

VI

niciodată curvele

nu vor mânca firimituri

VII

cina cea de taină:

omul firimitură

și acoliții săi