tinnitus

te afunzi în nuanţele tăcerii scoţi pensula
şi pictezi în aer direcţiile tale pentru
ziua de azi - o nespusă atenţie
faţă de tot ce n-ai înţeles
în acel moment

când zgomotele s-au strâns într-un punct
şi s-au spart precum farfuriile  ţăndări

ți-au rămas doar amintirile

pe care să calci
în fiecare dimineaţă

sticky

ăsta e momentul

când ai vrea să punctezi toate stările 

la timpul lor ca limbile unui ceas
pierdute în buze fierbinţi &
să-ţi ascunzi emoţiile în tranşee
ca la următoarea ploaie 

să crească un arţar

să poţi băga cuţitul în el

& să-ţi curgă în palmă

sirop

hobby

nu mai e nicio problemă
să fii departe de ceea ce
nu poţi cuprinde
în braţe calde

aceste mici momente când
nu ne mai cunoaştem
le tricotăm într-un pulover mare
aruncăm priviri prin ochiuri de material
& ne resemnăm împotriva distanţei
e lupta celor care nu şi-au adus andrelele

ar fi vremea să aruncăm mănuşa

lângă şosetele fără pereche cum
simţurile noastre sunt rătăcite
şi caută drumul spre casă

silver lining

rememorăm cusătura lucrurilor &
ţintim spre calitatea întâi unde
sub faţade textile stau
ore întregi de esenţe
            scurse prin înţepături de ac
            lăsate să pătrundă
            în substanţa noastră

astfel am ajuns din nou
să te port

& printr-un proces de difuzie
am anulat absenţa ta
absorbindu-te

triaj

într-o reţea inefabilă de anxieţăţi ce
te lasă mort de frică ridici palma
strigi ca un copil nu se mai poate
să te îneci cu propria vomă şi
să nu te caute nimeni doar

să auzi pocnitul ploii pe tablă
ca două degete
aşteptând verdictul

forecast

mitocondriile ne vor lua locul
când te aştepţi mai puţin exact
ca-ntr-o lovitură de stat faţă în faţă
cu tonele de oţel atunci

ne suim în tun aşteptăm
lansarea spre spaţii discrete
refugii imposibil de alterat
unde doar noi suntem în stare
să nu fim siguri de ce ne ascundem

avem resursele perfecte uitării
atât de mult sex că nici
nu mai intră           ştim
că vom da totul afară

& vom aluneca pe gresia din baie
cum se prăbuşesc avioanele în ocean

deci hai să ne luăm vestele
urmează să plutim
în propria noastră mizerie

gudroane

doar degetele lipicioase

compostează biletul doar tu

te laşi în voia şoferului & asculţi

cum roţile lovesc gura de canalizare

îi spui ritm

porneşti camera & vrei să prinzi momentul 

când toate laturile duc spre un punct
                          f i x

the blue neon signs
tandreţea de pe suprafaţa
puternic vascularizată